Vulcanii noroioși de la Pâclele Mari și Pâclele Mici trebuie văzuți măcar o dată în viață, fiind un loc în care puteți crea amintiri și fotografii de neuitat. Vulcanii de la Berca, județul Buzău sunt pe locul II în Europa ca dimensiuni, după cei din Peninsula Apseron – Baku (Rusia).
Aflați de 39 de kilometri de Buzău și la 142 de kilometri de București, vulcanii vă vor aștepta în orice anotimp cu un peisaj spectaculos.
Vulcanii Noroioși, declarat monument al naturii în 1924
Termenul de ”vulcan noroios” indică ”o erupție de noroi mai lentă sau mai bruscă, însoțită de emanații de gaze și, uneori, de urme de petrol.” În zona Berca, Vulcanii Noroioși sunt cunoscuți sub numele de ”pâcle”, probabil de la pârâul sau localitatea Pâclele, sărături datorate terenurilor și apelor impregnate cu sare, fierbători de la aspectul de fierbere al noroiului.
Geneza lor se leagă de o structură geologică purtătoare de gaze de tipul cutelor anticlinale faliate. Vulcanii Noroioși apar ca urmare a degajării gazelor din rocile-magazin situate la diferite adâncimi. În drumul lor spre suprafață, acestea antrenează ape dulci sau sărate, care înmoaie, dizolvă și dezagregă rocile întâlnite, aducându-le la suprafață pe linii de ruptură sub forma unor pseudolave. Acest tip de vulcani mai poate fi întâlnit în Rusia, Italia, Irak, India, SUA, Columbia, etc.
Vulcanii de aici nu au dimensiuni mari și, după înfățișarea exterioară a aparatelor eruptive, pot fi grupați în: vulcani noroioși și fierbători de noroi.
Vulcanii noroioși sunt ridicături sub formă de conuri ascuțite sau turtite, care au în vârf o deschizătură reprezentând craterul.
Fierbătoriile de noroi sunt excavații de formă aproape circulară cu diametre variabile(4-6 m), în care bolborosește un noroi lichid, cu urme de petrol. În cazul acestora, craterul este foarte scund, iar gazele agită materialul fluid, dând impresia de fiebere.
De reținut este că forma și dimensiunile vulcanilor variază în funcție de consistența noroiului. Cel mai vâscos dă naștere unui con cu diametrul mai mic în bază, dar mai înalt și cu pante mai mari. Noroiul fluid formează conuri de înălțimi mici, cu pante line și craterul larg.
În cuprinsul depresiunii, vulcanii apar în axul acesteia, fiind grupați în platourile ”La Fierbători”, Pâclele Mari, Pâclele Mici și Beciu.
Fiebătorile
Fiebătorile ocupă un platou alungit, în nordul localității Berca, la altitudinea de 290 m, fiind fragmentat în mare parte de eroziunea torențială și alunecări de teren. Aici se întâlnesc numai fierbători cu activitate foarte oscilantă. Gr. Cobălcescu(1883) este de părere că vulcanii de aici au apărut în primăvara anului 1881, fără niciun alt fenomen prevestitor.
Vulcanii de la Pâclele Mari
Vulcanii de la Pâclele Mari se află în partea centrală a depresiunii Berca, la o altitudine de 322 m, pe linia unei dislocații. Ei se dezvoltă pe un platou arid de formă circulară(162 ha), fiind ocupat de numeroase aparate active de 2-3 m și fosile de 6-8 m, dezvoltate pe o suprafață de 22 ha. Aici predomină vulcanii care degajă noroi vâscos cu urme de petrol. În marginea de NV a platoului sunt grupați vulcanii cu erupții fluide sau chiar fierbători.
Farmecul este întregit de complexul organismelor de scurgere cu caracter radiar, care se reunesc spre marginea platoului, fragmentând versanții acestuia în văi torențiale.
Vulcanii de la Pâclele Mici
Situați mai în nord, la altitudinea de 345 m, ocupă un platou cu suprafața de 62,5 ha, din care 16,5 ha este ocupată cu vulcani ceva mai reduși ca înălțime și număr. În partea centrală, platoul este dominat de un con proeminent, înalt, terminat în partea superioară cu două cratere mari, care varsă plumbul și păcura adâncurilor. Pe partea dinspre NV, conul principal este parazitat de aparate vulcanice mici, care răsar, dorm o vară și …mor.
Lavele muiate în azur croiesc un sistem de canioane în miniatură, albe, cenușii, roșcate, ”nude dezgolite de orice viață” – pământurile rele(baldanduri).
Beciu
La Beciu, vulcanii ocupă o suprafață restrânsă, în apropiera drumului Beciu-Arbănași. Au o altitudine de 280 m, iar activitatea lor este mai mult de fierbători.
De ce trebuie să treci pe lista de must see Vulcanii Noroioși anul acesta
Vizitând această rezervație, veți fie impresionați de mugetul și umbletul mineral al pământului, care formează conuri, șănțulețe și viroage adânci, plăci poligonale de noroi uscat și eflorescențe de sare, dar și o vegetație variată, instalată mai puțin pe pământurile rele și mai mult pe versanții platourilor.
Aici, elementele endermice au un indice de abundență mare datorită potențialului climatic, edarfic și litologic favorabil. Remarcăm gărdurarița (Nitraria schoberi) descoperită de botanistul D. Brânză, plantă rară, monument al naturii, răspândită doar în Siberia și Australia. La Berca se află punctul cel mai vestic al arealului său mondial.
Pe coastele ce mărginesc platourile vulcanilor vegetează pâlcuri de ștejar pufos(Quercus pubescens), gorunete, saricica(Salsola soda), brânca(Salicornia herbacea), trandafirul de stepă (Rosa galica), rușcuța de primăvară (Adonis vernalis), dedițelul (Pulsatila vulgaris), liliacul sălbatic, scumpia (Cotinus coggygria), colilia (Stipa lessingiana), saschiu(Vinca herbaceea), etc.
La Vulcanii Noroioși este și o pensiune unde lua prânzul sau puteți să vă cazați.
Citește și:
Scara explicată de ÎPS Teofan: ”Este sensul, bucuria și puterea urcușului nostru”