ROMÂNIA FRUMOASĂ ”Ținutul Buzăului” ar putea deveni Geoparc Unesco

”Ţinutul Buzăului” ar putea deveni Geoparc UNESCO, recunoscut ca teritoriu cu valori naturale şi culturale de importanţă internaţională, dosarul cu celor 18 comune care constituie Ţinutul fiind trimis anul trecut la Paris.

„Vulcanii noroioşi, domurile de sare, focurile vii, trovanţii de la Ulmet, aşezările rupestre şi chihlimbarul roşu de la Colţi – renumitele locuri ale Ţinutului Buzăului, au ‘ajuns’ pe birourile celor de la UNESCO şi urmează să fie evaluate, în cursul acestui an, prin prisma diversităţii geologice şi culturale a zonei.

Vulcanii Noroioși
Muntele de Sare de la Melenic
Comuna Colți, Buzău, unde este Muzeul Chihlimbarului
Trovantii de la Ulmet

Totodată, evaluatori independenţi ai Uniunii Internaţionale a Ştiinţelor Geologice vor analiza, la rândul lor, diversitatea geologică a teritoriului şi importanţa sa globală.

Odată cu acordarea acestui titlu din partea UNESCO, Buzău Land va fi considerat un ‘Parc al Pământului’, unde patrimoniul natural şi cultural va fi folosit pentru a sprijini comunităţile din zonă.

Practic, Ţinutul Buzăului va deveni un teritoriu de dezvoltare durabilă ale cărui valori şi reuşite vor fi recunoscute de UNESCO, lucru care va aduce multe beneficii, dincolo de expunerea globală”, a declarat directorul executiv al Asociaţiei Ţinutului Buzăului şi coordonatorul acestei iniţiative de certificare internaţională, Răzvan-Gabriel Popa, citat în comunicatul de presă.

La sfârşitul anului 2020, după iniţierea procesului de aplicare pentru obţinerea statutului de Geoparc Global, Asociaţia Ţinutul Buzăului a finalizat cu succes primul capitol al acestui proiect, transmiţând către UNESCO dosarul de evaluare.

„Aplicaţia a constat în prezentarea teritoriului, a patrimoniului cultural, a valorilor geologice semnificative pentru istoria planetei şi a progresului pe care echipa l-a făcut în ultimii ani, pentru a pune aceste valori în slujba comunităţilor locale. Comisia Naţională a României pentru UNESCO a sprijinit acest demers, susţinând activ întregul proces de aplicare. În final, doi specialişti internaţionali din ţări diferite vor petrece trei zile în Ţinutul Buzăului şi vor evalua teritoriul, descoperind locurile, oamenii şi valorile locale, verificând nici mai mult, nici mai puţin de 101 de criterii. Pentru a obţine statutul de Geoparc Global, Ţinutul Buzăului trebuie să bifeze 99 dintre aceste criterii”, se arată în acelaşi comunicat.

Statutul de Geoparc Global UNESCO atestă teritoriul respectiv ca fiind „o zonă în care se depun eforturi considerabile pentru dezvoltarea educaţională, economică şi socio-culturală a comunităţilor, dezvoltare care are loc în consens cu protejarea şi dezvoltarea mediului înconjurător, principalii piloni ai acestui proces fiind mediul, economia şi societatea”.

„Buzău Land va deveni un teritoriu recunoscut pe plan internaţional, fiind promovat de UNESCO şi de reţeaua Europeană şi Globală a Geoparcurilor. Totodată, statutul de Geoparc Global va atrage turişti şi va avea potenţial pentru a convinge antreprenori să investească în turismul alternativ, în agroturism, turism cultural ori de aventură.

Nu în ultimul rând, statutul ar aduce cu sine atragerea de investiţii în multe alte domenii de activitate, fiind o ocazie de renaştere economică şi socială a unei zone rurale care, până acum, a fost ocolită de oportunităţi.

Buzău Land va deveni un loc demn de vizitat ori de locuit, devenind astfel o bună ocazie de descoperire a zonei pentru cei care nu o cunosc, iar pentru tinerii plecaţi peste graniţe – de a se întoarce acasă.

Odată obţinut acest titlu, el va trebui menţinut. La fiecare patru ani, teritoriul va fi reevaluat şi revalidat de către doi specialişti internaţionali, pentru a se verifica progresul în dezvoltarea comunităţilor”, potrivit Asociaţiei Ţinutului Buzăului.

Managementul Geoparcului va fi asigurat de Asociaţia Ţinutul Buzăului şi va fi sprijinit de partenerii săi, respectiv Consiliul Judeţean Buzău şi Universitatea din Bucureşti, de un Consiliu Ştiinţific, precum şi de un Consiliu Consultativ.

De asemenea, pentru ca Ţinutul Buzăului să poată funcţiona ca Geoparc UNESCO, el va avea un buget multi-anual, o parte din bani fiind asigurată de Consiliul Judeţean Buzău, iar cealaltă parte din fondurile Asociaţiei Ţinutul Buzăului.

La bugetul Geoparcului se vor adăuga sponsorizări, donaţii, redirecţionarea a 3,5% din impozitul pe salariu şi veniturile realizate din vânzarea produselor marca Ţinutul Buzăului.

„Oricine va putea contribui la susţinerea şi promovarea Geoparcului, redirecţionând cei 3,5% către Asociaţia Ţinutul Buzăului sau comandând din magazinul online”, susţin reprezentanţii Asociaţiei.

Asociaţia Ţinutul Buzăului este o organizaţie neguvernamentală care s-a înfiinţat în urmă cu patru ani şi care „sprijină dorinţa comunităţilor de a se dezvolta, având la bază patrimoniul natural şi cultural local”.

Asociaţia este formată din specialişti în domenii dedicate dezvoltării durabile, care activează în universităţi europene ori în companii de top.

„Iniţiativa ‘Ţinutul Buzăului’ a pornit în 2007 şi a atras oameni, instituţii, companii şi ONG-uri care şi-au manifestat sprijinul în dezvoltarea sa. Aplicaţia ‘Buzău Land’ la statutul de Geoparc Global UNESCO are la bază un parteneriat între Asociaţia Ţinutul Buzăului, Consiliul Judeţean Buzău şi Universitatea din Bucureşti.

Aplicaţia în sine a fost redactată şi transmisă de Asociaţia Ţinutul Buzăului. Până în prezent, Asociaţia Ţinutul Buzăului s-a ocupat de atragerea fondurilor necesare dezvoltării proiectului, susţinând o parte a bugetului din surse proprii: sponsorizări, donaţii, granturi şi activitate economică directă. Asociaţia gestionează atât proiectele din teren, cât şi partea de promovare naţională şi internaţională a teritoriului”, potrivit sursei citate.

Consiliul Judeţean Buzău acordă acestui proiect o finanţare de 70.000 de euro/an, timp de şapte ani, începând cu anul 2020, sprijin financiar ca acoperă, în prezent, 70% din bugetul Geoparcului Aspirant Ţinutul Buzăului, restul de 30% fiind acoperit de Asociaţia Ţinutul Buzăului. Fondurile primite de la CJ Buzău sunt folosite pentru lucrările de dezvoltare a infrastructurii turistice, proiecte educaţionale, sociale, de promovare a teritoriului, precum şi pentru o parte a costurilor de management.

De asemenea, Universitatea din Bucureşti oferă expertiză ştiinţifică şi susţine activităţile educaţionale şi de cercetare, fiind un partener pe termen lung al acestei iniţiative, care vine cu experienţa practică a Geoparcului UNESCO Ţara Haţegului.

Citește și:

Medicul Virgil Musta, despre paraliziile faciale de după vaccin: ”Poate trece în 6 săptămâni”