Raluca Turcan, 45 de ani, este una dintre puținele femei din politica internă. A fost vicepremier în două guverne, momentan, este doar deputat de Sibiu al PNL în Parlamentul României, după ce a fost zece luni în 2021 ministru al Muncii în cabinetul lui Florin Cîțu.
Un copil singuratic fiind, Raluca era dedicată orelor multe de studiu la pian, fiind nevoie ca părinții ei, profesori de științe exacte, să o roage să iasă la joacă alături de alți copii.
”Am studiat pianul și am visat ani la rândul să performez pe marile scene”, a dezvăluit botoșăneanca la Kanal D, în emisiunea ”40 de întrebări cu Denise Rifai”.
La 13 ani, la finalul unui concert, a anunțat că aceea avea să fie ultima ei reprezentație. A dorit să se reprofileze pentru liceul de informatică, luând decizia să meargă, ulterior, la ASE, la Relații economice internaționale ”pentru că suna bine”.
”Mama mă lua de la pian să mă trimită la joacă”
”Toată viața am regretat că am renunțat la pian, o voi face până la finalul ei. Pianul constituie în continuare un refugiu, un loc de sensibilitate extremă, unde sufletul meu găsește un pansament. Da, mai cânt. Mi se întâmplă să cânt și să plâng.
Cele mai multe amintiri din copilărie sunt legate de studiul la pian, de sute și de mii de probleme la matematică și de sport, am făcut arte marțiale. Mă așezam în fața pianului, iar mama mă întreba după ore de studiu dacă vreau să ies afară la joacă sau să mănânc.
Mi-a plăcut mult pianul. N-am continuat pentru că mă simțeam descurajată, în Botoșani fiind, să fac față într-o lume competitivă. La nivel internațional, nu credeam că aș putea face față”, s-a confesat Raluca Turcan.
Ce-a învățat-o artele marțiale
Se plictisea repede la jocurile cu copii sau să sară coardă ori alte jocuri specifice fetițelor: ”Am fost destul de singură. Nu am multe amintiri legate de joacă, distracție, amuzament, toate sunt legate de studiu.
Din artele marțiale am învățat că nu există nu pot, ci nu vreau, de aceea când nu mai poți, mai faci un pic în plus. În paralel cu pianul mi-a plăcut matematica foarte mult, am fost și la olimpiade. Mi-am ales Relații economice internaționale, am ales ASE pentru a avea deschidere către a face ceva.
Părinții mei au fost profesori de excepție, probabil, totul se trage din modul în care am fost educată. Mama e foarte exigentă, întotdeauna îmi spune: ”Dar nu puteai mai bine?!”. Câteodată, și acum îmi spune la fel, iar eu îi zic: ”Dar spune și tu o dată bravo!”.
De ce s-a lăsat de sport
Are centura neagră la aikido. Artele marțiale i-au dat curaj în viață, însă a renunțat la ele după un eveniment cu un puști de aproximativ aceeași vârstă cu ea.
”I-am dat un pumn în față unui băiat, m-am simțit teribil”, a mărturisit femeia.
Citește și
