Prima procesiune de Florii după pandemie. Reportaj

Unul dintre cele mai mari evenimente din viața bisericii ortodoxe a avut loc sâmbătă după-amiază la București. După doi ani în care a fost stopată din cauza pandemiei de Covid-19, anul acesta procesiunea de Florii s-a ținut chiar cu mai mulți credincioși decât în 2019.

Slujba a început la ora 14:30 la Mănăstirea Radu Vodă, acolo s-au împărțit și s-au sfințit ramuri de finic. La finalul slujbei preoții din București și din Ilfov au fost încolonați și au pornit în cea mai mare procesiune care a avut loc în București în ultimul timp, cea dedicată ”Intrării Domnului în Ierusalim”.

Părintele Nectarie, starețul mănăstirii Radu Vodă: ”Ne arată învierea noastră”

”Este arvuna Învierii noastre, a celor care credem în Iisus Hristos și suntem botezați în numele Sfintei Treimi. Cântarea care definește sărbătoarea Intrării Mântuitorului în Ierusalim este ”Învierea cea de obște mai înainte de patimă arătând-o”. Prin învierea lui Lazăr Mântuitorul ne arată tuturor anticipativ învierea noastră, a tuturor oamenilor. După acest moment de care aminteam Mântuitorul a fost primit în Ierusalim de către locuitorii cetății cu ramuri de finic, cu ramuri de palmier, cu ramuri de salcie. Așa erau primiți biruitorii, împărații, marii generali, cei care veneau din campaniile militare erau primiți cu astfel de ramuri pentru a le arăta cinstirea.

Locuitorii Ierusalimului l-au primit pe Hristos astfel anticipat pentru a arăta că el este împăratul biruitor, cel care biruiește moartea și oferă tuturor celor care cred în el învierea”, a declarat părintele Nectarie, starețul mănăstirii Radu Vodă.

Mii de credincioși i-au urmat pe sutele de preoți din București și împrejurimi pe traseul Bulevardul Mărăşeşti, Bulevardul Dimitrie Cantemir, Strada Bibescu Vodă, Strada Şerban Vodă,Catedrala mitropolitană Sfântul Spiridon – Nou, Strada Principatele Unite, Strada Ienăchiţă Văcărescu, Strada Sfânta Ecaterina, Biserica Sfânta Ecaterina, Strada Bibescu Vodă, Colina Bucuriei, Catedrala Patriarhală.

Vasile Ioana: ”Vremurile nu sunt tulburi”

Printre preoții prezenți a fost și părintele Vasile Ioana, o figură bisericească foarte bine cunoscută în spațiul public.

”Vedeți zâmbete, vedeți bucurie în jur. Și o simțim chiar mai mult decât înainte. A fost o sete, asta este o sete după Dumnezeu. O sete după faptul că biserica păstrează adevăratele valori ale neamului omenesc. Românii ăștia care stau pe lângă noi se regăsesc în mersul astă alături de Iisus Hristos.

De fapt noi acum îl întâmpinăm pe Iisus Hristos. El e cu noi, nevăzut, dar e cu noi.

Vremurile nu sunt tulburi decât pentru cei care le-au făcut să fie tulburi. Creștinul nu are tulburare în suflet, lumea ta contează. Nu trebuie să ne uităm atât de mult în afară. Să ne uităm în adâncul sufletului nostru. Pacea vine dinauntru și din relația cu Dumnezeu”, a mărturisit în timpul procesiunii părintele Vasile Ioana.

Patriarhul Daniel: ”În care nu va mai fi moarte”

”Tradiția aceasta deodată patristică, medievală și modernă este reluată ca o mărturisire a dreptei credințe, ca o aducere aminte a Intrării Domnului nostru Iisus Hristos în Ierusalim după ce a săvârșit călătoria de la Betania – care se afla la o distanță de aproximativ trei kilometri de Ierusalim.

Acel pelerinaj de la Betania până la Ierusalim și bucuria mulțimilor care-L aclamau pe Iisus pentru această minune a fost primul pelerinaj în care s-a manifestat bucuria biruinței vieții asupra morții.

Această sărbătoare a Intrării Domnului în Ierusalim are o semnificație deosebită pentru că, după ce a trecut prin suferință și moarte și a fost îngropat, Hristos a înviat din morți și a intrat în Ierusalimul ceresc în care nu va mai fi moarte.

Dar Hristos cel înviat nu mai poate fi cuprins de spațiu și de timp, este liber față de orice determinism al naturii din lumea aceasta. Așa se explică de ce El trece prin ușile încuiate și cum este prezent pentru câteva momente cu ucenicii și apoi dispare. Are o libertate absolută.

Acest pelerinaj de Florii este icoană înainte-vestitoare a bucuriei Sfintelor Paști. Această intrare în Săptămâna Sfintelor Pătimiri, care trece prin Sâmbăta lui Lazăr și prin Duminica Floriilor, este o lucrare mântuitoare. Ea nu mai are un sens pedagogic precum cele patruzeci de zile de post, ci are caracter mistic, de împreună-pătimire cu Hristos. rin această lucrare mărturisitoare a pelerinajului am concentrat în gesturi, cuvinte și cântări esențialul credinței noastre, și anume legătura între Cruce și Înviere, între suferință și biruință, între întristare și bucurie”, a spus patriarhul Daniel după ce a sfințit icoana ”Intrării Domnului în Ierusalim.

Citește și:

Aducerea Sfintei Lumini la București