Omagiu pentru Regele Mihai la 100 de ani de la nașterea suveranului

Pe 25 octombrie 2021 se vor împlini o sută de ani de la nașterea Regelui Mihai. Casa Regală a României a anunțat că acest eveniment nu va rămâne nemarcat.

Luni va fi dezvelită la Sinaia statuia Regelui Mihai I. Ceremonia va avea loc în parcul de vizavi de Primăria Sinaia, la ora 11:00. La eveniment vor participa reprezentanți ai autorităților centrale, locale, membri ai societății civile, ai Armatei Române și ai Bisericii Ortodoxe Române.

Statuia este realizată de sculptorul Bogdan Ioan, cel care a câștigat concursul național lansat la 25 octombrie 2020. Statuia în bronz, în mărime naturală, îl reprezintă pe Regele Mihai în uniforma de mareșal al Armatei Române.

Proiectul este realizat printr-un parteneriat al Asociației pentru Patrimoniu Regal Peleș cu Ministerul Culturii și cu Primăria Orașului Sinaia.

Alături de statuile Regelui Carol I și al Reginei Elisabeta, amplasate pe terasa Castelului Peleș, monumentul Regelui Mihai este un nou reper al identității naționale și al istoriei comunității din Sinaia.

Scurtă biografie a Regelui Mihai I

Regele Mihai I al României s-a născut pe 25 octombrie 1921 la Castelul Foișor(Peleș). Părinții săi au fost Carol al II-lea și regina legitimă Elena, iar bunicii săi au fost Ferdinand I și Regina Maria.

Prima domnie, pe 20 iulie 1927, la doar 6 ani, sub o regență

Prima domnie a început în 1927, după moartea bunicului său, Ferdinand I. Regele-copil a fost tutelat de o regenţă condusă de unchiul său, principele Nicolae al României.

După venirea pe tron a regelui Carol al II-lea, în iunie 1930 şi după plecarea reginei-mamă în exil, Mihai a rămas în grija tatălui.

A redevenit Rege pe 6 septembrie 1940, la 18 ani, în al Doilea Război Mondial

În urma abdicării lui Carol al II-lea, la 6 septembrie 1940, a redevenit regele Mihai I. În timpul războiului, regele i-a îmbărbătat pe ostaşii români care au luptat pentru reîntregire, prin recuperarea Basarabiei ocupate de sovietici. Nu a fost, însă, de acord cu depăşirea liniei Nistrului şi cu înaintarea Armatei Române în URSS. La 23 august 1944 a hotărât trecerea României în tabăra Aliaților, după ce timp de 3 ani luptase alături de Germania Nazistă în Puterile Axei.  .

Acest act a scurtat războiul cu 6 luni şi a cruţat vieţile a sute de mii de oameni. Din 1944, Mihai I s-a opus din toate puterile instaurării autorităţilor comuniste, greva regală fiind apogeul acestor încercări. În cele din urmă, a fost obligat să abdice, la 30 decembrie 1947, sub ameninţarea uciderii, în caz de refuz, a 1000 de tineri deţinuţi de comunişti. Actul abdicării nu a fost niciodată sancţionat de Parlament.

Viața în Exil

Devenit persoană particulară, regele Mihai a practicat diverse meserii, între care pilot de încercare la o firmă americană cu sediul în Elveția și broker, reprezentând o casă greco-americană din Wall Street. Viața în exil i-a pus multe momente dificile, dar suveranul le-a depășit, fiind convins că nu trebuia să țină la ”etichetă”, ci să muncească pentru a-și întreține familia.

Deoarece numele său înscris în actul de naștere era Mihai, fără altă precizare, și-a adăugat în cartea de identitate și pe cel de România, devenind Mihai de România. A continuat să întrețină relații cu familiile domnitoare europene, dar un monarh în exil nu prezenta un mare interes, fiind tratat adesea ca o ”rudă săracă”.

Regele nu a dorit să aibă legături cu tatăl său, deoarece ”românii nu ar fi acceptat să mă duc să îl îmbrățișez pe cel pe care ei îl considerau responsabil, în parte, de nenorocirile lor. Carol al II-lea nu a fost prezent la cununia lui Mihai I din 10 iunie 1948 cu Ana de Burbon-Parma și nici la botezul fiicelor. La împărțirea averii tatălui său, regele a recuperat doar un tablou ”care mă reprezenta pe mine la vânătoare”.

Primul mesaj după Revoluția din 1989

Până în 1989, a adresat din când în când, de Anul Nou mesaje de îmbărbătare poporului român și de speranță că România va reveni pe drumul democrației. Cu prilejul Anului Nou 1990 a rostit un Mesaj către țară:

”Eliberați acum de dictatură, să punem umărul cu toții pentru a reface țara din dezastrul moral și material în care a dus-o regimul comunist… Să jurăm cu toții pe zbuciumata noastră istorie, pe credința și lupta srămoșilor noștri, pe conștiința noastră morală și pe mormintele martirilor noștri din această jumătate de veac, că nu vom mai îngădui niciodată în țara noastră dictaturile și extremismele”.

În primii ani după Revoluție, 1990-1996, Opoziția a lansat sloganul ”Monarhia salvează România”, în speranța atragerii electoratului care vedea în suveran garantul democrației. Foști activiști comuniști au devenit brusc regaliști. Un singur lider politic, Corneliu Coposu, credea sincer în monarhia constituțională.

Blocat în decembrie 1990 când a revenit pentru prima dată în țară. Abia în 1992 a primit aprobare de a vizita România

În decembrie 1990, regele a revenit în țară fără aprobarea guvernului și a fost blocat pe autostrada București-Pitești, în timp ce se îndrepta spre Curtea de Argeș, fiind întors pe aeroportul Otopeni și izgonit din țară.

În aprilie 1992, regele a primit aprobarea Bucureștiului de vizita România cu ocazia sărbătorilor de Paști. A fost primit cu entuziasm de Opoziție și de o mare parte a populației. Conform angajamentului asumat, nu a ținut discursuri politice, mărginindu-se să facă urări de sănătate, bucurie și prosperitate.

Pe 21 februarie 1997 a fost revocată hotărârea Consiliului de Miniștri din 22 mai 1948 prin care regele Mihai își pierdea cetățenia română.

Regele Mihai I a anunțat, la 10 mai 2011, că, începând cu această dată, toate legăturile dinastice dintre Casa Regală a României și Casa Princiară de Hohenzollern iau sfârșit, schimbând totodată numele familiei sale în “al (a) României”.

”Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credință și fără memorie”

Mihai I declara că, în conformitate cu dorințele regelui Ferdinand I și cu decizia sa din anul 1921, familia regală a României și membrii săi au purtat și poartă numele de ‘al (a) României’. Începând cu 10 mai 2011, Casa Regală a României nu mai poartă numele de ‘Hohenzollern-Sigmaringen’, și nu mai este cunoscută sub numele de ”Casa de Hohenzollern-Sigmaringen”, ci doar sub numele de “Casa Regală a României”.

Pe 25 octombrie 2011 Regele Mihai a ținut un discurs în Parlamentul României și avertiza: ”Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credință și fără memorie”. În anul 2016 regele s-a retras din viața publică din motive de sănătate. De atunci, principesa moștenitoare Margareta a devenit Custode al Coroanei. Pe 5 decembrie 2017 Regele Mihai a murit.

Citește și:

Un nou vicar eparhial şi un nou consilier cultural în Arhiepiscopia Bucureştilor: ”Efort și strădanie, să rodim noi proiecte”