Mircea Geoană, despre un eventual război: ”Nu sunt motive de îngrijorare”

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, aflat în acest moment la Bruxelles, a explicat care sunt scenariile posibile în ceea ce privește un eventual război la granițele României și de ce românii nu au de ce să-și facă griji momentan.

”Sperăm în continuare să descurajăm Federația Rusă, în ipoteza în care ar dori să repete ceea ce s-a întâmplat în 2014 când a ocupat ilegal Crimeea și când a început acest război care continuă în estul Ucrainei.

Această perioadă, pentru noi este una în care vrem, și suntem foarte activi în a promova o soluție politică, diplomatică cu Federația Rusă. În urma întâlnirii de la Geneva între secretarul de stat american Antony Blinken și ministrul rus de externe Serghei Lavrov, vom trimite săptămâna viitoare propuneri în scris către Federația Rusă, pentru a continua dialogul în Consiliul NATO – Rusia, deci sperăm în continuare ca această ipoteză, pe care nu o putem exclude, să nu se întâmple, și încercăm să transmitem mesaje de natură diplomatică și de dialog către Federația Rusă, dar și mesaje cu privire la severitatea răspunsului nostru dacă această eventualitate s-ar putea concretiza

Vreau să spun încă o dată că din punct de vedere al țărilor NATO, în cazul României, în cazul Flancului Estic, în zona Mării Negre, nu sunt motive de îngrijorare pentru cetățenii României, sau pentru alți cetățeni care fac parte din NATO.

Asta nu înseamnă că Ucraina, care este un partener NATO, nu este membru al NATO, este un subiect pe care noi îl tratăm cu lejeritate, și încă o dată vreau să transmit un mesaj de apreciere, cu privire la modul extrem de reținut și neprovocator în care liderii de la Kiev au acționat și reacționat în această perioadă foarte complicată. Am avut aici lideri ucraineni, secretarul general a vorbit cu președintele Zelenski în urmă cu câteva zeci de ore și le-am spus: „Felicitări pentru faptul că nu intrați într-o logică de escaladare de declarații”. Pentru că declarațiile Federației Ruse au fost extrem de agresive. De aceea, deși Ucraina nu este membru NATO, avem o obligație politică și morală să îi sprijinim, asta și facem, dar în același timp este o diferență foarte clară între un partener al NATO și țări membre NATO, iar din punct de vedere al țărilor NATO, Articolul 5 funcționează. Observați măsuri de creștere a prezenței militare și a descurajării pe Flancul Estic, inclusiv în România și în zona Mării Negre. Deci NATO este o forță formidabilă, o forță defensivă și care își arată încă o dată validitatea și utilitatea pentru toate țările NATO, inclusiv pentru România.

Noi suntem pregătiți pentru orice scenariu și în continuare acționăm către evitarea scenariului militar, care ar avea consecințe severe pentru securitatea europeană. Ar fi cea mai gravă criză de securitate de la terminarea Războiului Rece. Și acest lucru trebuie evitat și trebuie să descurajăm în continuare, inclusiv prin spunerea foarte clar că o eventuală incursiune militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei, repetată după 2014, ar antrena pe de o parte măsuri semnificative de consolidare a Flancului Estic, ați observat declarațiile recente ale președinților american și francez cu privire la România.

NATO, în mod evident va acționa și își va întâlni Flancul Estic, pentru că trebuie să ne protejăm teritoriul și cetățenii aliați. Este misiunea noastră.

Sunt mai multe scenarii pe masă cu privire la acțiunea pe care Rusia ar urma să o întreprindă. Ne uităm de asemenea, cu foarte multă atenție și vigilență la scenarii de destabilizare a Ucrainei, pentru că scenariul militar este o variantă, mai mare, mai mică, este și o variantă de destabilizare, și pentru aceste acțiuni, de natură cibernetică, pe care am început deja să le vedem, natură hibridă, destabilizare internă, măsuri de natură energetică, pe care le putem anticipa… Și aici suntem foarte vigilenți și spunem Federației Ruse că o incursiune militară ar fi nu doar inacceptabilă, dar ar antrena costuri severe pentru Federația Rusă, economice, financiare, tehnologice din partea Occidentului democratic, și pe de altă parte că destabilizarea Ucrainei ar însemna, de asemenea, deteriorarea relațiilor cu Occidentul.

Dacă am sta să ne uităm puțin la coerența modului în care NATO se uită la întreg Flancul Estic – de la Marea Baltică, la Marea Neagră -, putem că anticipăm un anumit tip de coerență a prezenței NATO, și de aceea ideea unor grupuri de luptă, similare cu cele care sunt deja desfășurate în zona Baltică și în zona Poloniei, ar putea să reprezinte un reper cu privire la modul în care NATO ar aborda acest lucru. Repet, comandanții noștri militari, autoritățile române, autoritățile țărilor din Flancul Estic lucrează. În timp ce vorbim, practic, se lucrează la detalii, iar aceste lucruri vor fi anunțate când vor fi aprobate la nivel aliat și la nivel bilateral, între aliați din cadrul NATO.

Această solicitare a fost făcută inclusiv în propunerea scrisă, pe care Federația Rusă a transmis-o NATO și SUA. Și se referă și la România și Bulgaria, la România și Polonia, au fost făcute referiri cu privire la scutul anti-rachetă, de la noi și de la polonezi. Răspunsul nostru a fost și rămâne la fel de clar și de transparent, că nu există în niciun fel o modalitate de a negocia, de a compromite postura militară a NATO pe teritoriul țărilor NATO. Este treaba NATO unde și în ce configurație, funcție de nevoile de securitate, ne așezăm prezența militară în țările NATO. Nu e problema Federației Ruse, așa cum noi nu spunem Federației Ruse unde să-și pună, sau să nu-și pună propriile forțe, pe propriul teritoriu. Este totalmente anacronic și este o întoarcere, în timp istoric vorbesc, către zone complicate ale istoriei europene, ideea că poți să ameninți cu incursiune militară un stat vecin, suveran, independent și democratic din Europa.

Aceasta este zona cu adevărat a liniei roșii, nu cea pe care o spune șeful diplomației de la Moscova.

Este într-un fel ironic modul în care Federația Rusă încearcă să întoarcă în sens invers o situație pe care dânșii au creat-o. Nu NATO, care este o alianță defensivă, a mobilizat o sută și ceva de mii de trupe în jurul unui stat independent din Europa. Este un pic ironic, și cred că este un lucru pe care cetățenii îl pot discerne cu ușurință. Faptul că federația Rusă creează o problemă, șantajează Ucraina cu intervenția militară. Agresorul încearcă să găsească argumente ca cel agresat să devină din victimă, el însuși agresor. Deci nu funcționează așa. Și cred că pentru cei care uneori mai apleacă urechea la astfel de retorică, să spunem foarte clar că nu NATO este cel care provoacă tensiuni, dimpotrivă, noi suntem cei care încercăm să detensionăm situația, iar astfel de comunicare este pur și simplu o strategie de comunicare, ca orice fake-news în care Federația Rusă a căpătat o anumită specializare în ultimii ani.

Dacă Federația Rusă alege o cale a agresivității și o politică militaristă și agresivă, nu ne face plăcere, dar vom fi obligați să luăm măsuri în consecință pentru a ne proteja teritoriul și populațiile. Vreau să transmit românilor – care, evident, ascultă cu îngrijorare, pe lângă multe alte griji pe care le au, mult mai imediate – că NATO este aici și veghează, iar din punct de vedere a securității României, a zonei Mării Negre, a întregului teritoriu aliat, un miliard de oameni, 20 de milioane de români, nu sunt motive de preocupare. Sunt motive de îngrijorare, pentru că o securitate deteriorată la nivel regional nu este bună. Dar din punct de vedere imediat nu sunt riscuri pentru securitatea României și vreau să ne concentrăm cu toții pe alte lucruri care sunt evident importante și ele sunt de natură economică și socială, iar partea strategică, pentru asta suntem în NATO, pentru asta sunt și eu aici la NATO, să fim siguri că nimic sever nu se întâmplă la adresa intereselor noastre”, a declarat Mircea Geoană pentru Digi24.ro.

Citește și:

Raed Arafat: ”Asta e soluția”. Se ia în calcul ridicarea restricțiilor?