Bucătăria românească este foarte bogată în preparate de post, bazate pe legume, leguminoase, cereale și murături, adaptate pentru perioadele restrictive din calendarul ortodox.
Iată o listă cu mâncare de post tipic românească, împărțită pe categorii:
Ciorbe și Supe de Post
Ciorbă de fasole boabe (albă sau colorată), acrită cu borș sau zeamă de varză.
Ciorbă de legume (rădăcinoase) sau ciorbă de conopidă.
Ciorbă de lobodă sau ștevie (primăvara), des preparată pentru aportul de fier.
Bors de ghebe sau ciuperci de pădure.
Supa de vișine (specifică Ardealului).
Feluri Principale (Mâncăruri Scăzute)
Iahnie de fasole (fasole bătută cu usturoi sau scăzută), adesea servită cu murături.
Sarmale de post: umplute cu orez și ciuperci, legume tocate (porumb, morcov) sau păsat.
Mâncare de cartofi (tocăniță) sau piure de cartofi cu ceapă călită.
Ciulama de ciuperci (ghebe) cu mămăliguță.
Mâncare de urzici cu usturoi și mămăligă.
Ardei umpluți cu orez, ciuperci sau nucă.
Tocăniță de ciuperci sau ghiveci călugăresc (legume la cuptor).
Aperitive și Gustări
Zacuscă (de vinete, de ghebe sau de fasole) – un nelipsit preparat de cămară.
Salată de vinete (fără maioneză).
Fasole bătută (frecată) cu ceapă prăjită deasupra.
Plăcintă cu varză (coaptă pe plită sau în cuptor).
Bruschete cu roșii și usturoi.
Deserturi de Post
Plăcintă cu mere sau dovleac.
Gogoși de post (făcute cu apă, nu cu lapte/ouă).
Turte (sau pelincile Domnului).
Accesorii tradiționale: Mămăliga este baza multor mese, iar murăturile (castraveți, gogoșari, conopidă) sunt nelipsite pentru a oferi aciditate mâncărurilor grase.
Citește și
Mănăstirea „dintr-un vis”, la 145 de kilometri de București. Un peisaj superb