Mănăstirea Putna și motivele pentru care trebuie să vizitezi Ierusalimul Neamului Românesc

Mănăstirea Putna a fost supranumită Ierusalimul Neamului Românesc de către Mihai Eminescu, în 1871, care a înnoptat mai multe nopți la acest minunat lăcaș de cult, cel mai important ridicat de domnitorul moldovean, Ștefan cel Mare.

Mănăstirea se află la 33 de kilometri nord-vest de orașul Rădăuți, în județul Suceava, în inima Bucovinei și este una de călugări. Lăcașul deține un muzeu unde se află o copie după sabia lui Ștefan cel Mare, dar și multe alte obiecte de cult originale din perioada domnitorului.

Sute de mii de turiști străini vin să o viziteze anual, iar românii sunt atrași ca un magnet de această mănăstire din Bucovina. Unul dintre motivele importante este că aici se află locul de veci al lui Ștefan cel Mare, care a fost înmormântat în 1504, după ce a condus Moldova 47 de ani și trei luni. De aceea a fost și construită în anul 1969, pentru a servi ca necropolă pentru domnitorul Moldovei și familia sa.

Cronicarul Ion Neculce a explicat cum s-a ales locul actualei mănăstiri:

”Ștefan Vodă cel Bun, când s-au apucat să facă mănăstirea Putna, au tras cu arcul dintr-un vârfu de munte ce este lângă mănăstire. Și unde-au agiunsu săgeata, acolo au făcut prestoliu în altariu”.

În afară de Ștefan cel Mare mai sunt înmormântați Maria Voichița, ultima soție a domnitorului, Maria de Mangop, a doua soție a domnitorului, Bogdan cel Orb – fiul domnitorului și alți urmași ai săi până la Petru Rareș.

Citește și:

România, pe lista locurilor de vizitat în 2020