Mănăstirea Putna, exemplu internațional pentru ajutorarea refugiaților

Mănăstirea Putna, supranumită Ierusalimul Neamului Românesc, este dată exemplu în presa internațională pentru felul în care a adăpostit refugiații din Ucraina.

Peste 440.000 de ucrainieni și-au găsit alinarea în România după 24 februarie, când pacea a luat sfârșit la ei în țară.

Mii de voluntari, biserici, organizații nonguvernamentale și agenții guvernamentale asigură hrană, adăpost, îmbrăcăminte și transport pentru oamenii care încearcă să se pună la adăpost în România.

Mănăstirea Putna, dată exemplu de Reuters

Reuters a scris despre călugării din România, care au deschis ușile mănăstirilor pentru oamenii fugiți din calea rușilor și se roagă zilnic pentru ei, fără să uite să le ofere și o mângâiere.

La mănăstirea Putna peste 100 de persoane s-au adăpostit în chilii de la începutul conflictului. Ucrainienii participă de multe ori și la slujbe.

Redăm mai jos materialul distribuit de Reuters.

”Când Svetlana, în vârstă de 75 de ani, și familia ei din orașul Krivoy Rog, din centrul Ucrainei, au ajuns la Mănăstirea Putna, acoperită de zăpadă, în dealurile din nord-estul României, erau pe drumuri de patru zile. Călugării care locuiesc la îndepărtata mănăstire ortodoxă română din secolul al XV-lea, un loc de pelerinaj care se află într-o vale acoperită într-o pădure densă, și-au deschis porțile unor oameni precum Svetlana care au fugit din Ucraina în țările vecine de când Rusia și-a început invazia, în 24 februarie.

Svetlana și-a părăsit orașul natal alături fiica ei Anna, nepotul de 6 ani Maksim și alte două rude. Soțul Annei și cei doi frați ai ei au rămas în urmă, ajutând cu ajutorul umanitar: ”Ne-am duce acasă într-o secundă, sufletele noastre sunt atât de grele”, a spus femeia.

„Ne pare rău că a trebuit să ne despărțim de familia noastră. În acest moment simțim frică și confuzie, nu știm ce să facem în continuare”, a adăugat.

În timp ce plângea, părintele Gherasim Soca a îmbrățișat-o și a mângâiat-o în liniște. Mai târziu în acea zi, sătenii au înfruntat o furtună de zăpadă pentru a participa la o slujbă la care călugării s-au rugat pentru poporul Ucrainei în interiorul bisericii mari, de piatră, cu icoane strălucitoare.

”Majoritatea oamenilor doresc să ajungă cât mai curând la destinația finală, de obicei undeva în vest, iar dacă pot, aleg să petreacă noaptea în apropierea orașelor de graniță”, a povestit părintele Gherasim.

Preotul a spus că aproximativ 100 de persoane, majoritatea femei și copii, s-au adăpostit până acum la Putna.

Printre ei s-a numărat și un cuplu care a alergat cu copilul lor din Ivano-Frankivsk. Tatăl, cu dublă cetățenie, și-a folosit pașaportul românesc pentru a pleca, deoarece bărbații ucraineni între 18 și 60 de ani nu au voie să părăsească țara.

”Avem o fetiță, am plecat pentru că ne este frică pentru noi și pentru ea”, a spus bărbatul, care a dorit să rămână anonim. El a spus că au venit să stea la Putna, înainte de a merge mai spre vest, pentru că au mai vizitat-o.”Ne este frică pentru că nu știm cum se va termina”, a adăugat.

„Putna este un pic mai îndepărtată, dar pentru cei care nu se grăbesc, aici nu este aglomerație, fiecare familie are camera ei. Îi văd mergând la biserică și rugându-se, primind mângâiere, ajută foarte mult”, a spus părintele Gherasim.

În nord-estul României, Arhiepiscopia Ortodoxă Suceava și Rădăuți a oferit sute de paturi în mănăstiri, precum și în case parohiale. De asemenea, au o prezență permanentă la granița Siret și la gara adiacentă, inclusiv prin preoți și călugări care vorbesc ucraineană sau rusă, oferind mâncare și ajutor.

”O mare parte dintre ucraineni merg la rudele care lucrează în străinătate. Pentru ei, este mai reconfortant să mergi mai departe decât să te oprești atât de aproape de graniță și de violența de dincolo”, a spus părintele Alexandru Flavian Sava, purtătorul de cuvânt al protopopiatului.

Citește și:

Mănăstirea Putna și motivele pentru care trebuie să vizitezi Ierusalimul Neamului Românesc