Mănăstirea Neamț, considerată ”Ierusalimul ortodoxiei românești”

Mănăstirea Neamț cu hramurile ”Înălțarea Domnului” și ”Sfântul Paisie de la Neamț” este una de călugări și este considerată ”Ierusalimul ortodoxiei române”. Niciun credincios care ajunge în Moldova nu ar trebui să o rateze. Localizată la 12 kilometri de Cetatea Neamțului, în comuna Vânători, într-o poiană pe valea părâului Nemțișor este înconjurată din toate părțile de culmi împădurite, fiind un loc unde liniștea, rugăciunea se va împleti cu minunăția naturii lăsată de Dumnezeu.

Ca să ajungi la mănăstirea Neamț trebuie să mergi pe șoseaua Târgu Neamț-Pipirig-Bistricioara, până la ”pripor”, de unde se desprinde, la dreapta, un drum care ajunge la mănăstire. Pe drum veți vedea schitul alb Vovidenia, cu cinci turle, iar lângă se află clădirile seminarului teologic.

Mănăstirea Neamț mai este denumită și ”cetate” de călugări

Când ajungi la mănăstirea Neamț ajungi ca la o ”cetate”, așa cum o denumesc de multe ori călugării care păstrează aici cu sfințenie credința ortodoxă. Ca să luați legătura cu cei de la mănăstire puteți folosi numerele de telefon 0233251580 și 0745823179.

Între odoarele de mare preț se află Icoana Maicii Domnului, primită în dar de domnitorul Alexandru cel Bun de la împăratul bizantin Ioan al VIII-lea Paleologul, pictată în anul 665 în Israel, făcătoare de minuni. De asemenea, Catapeteasma care, pe vremuri, a aparținut paraclisului din Cetatea Neamț, câteva icoane din veacurile XVII-XVIII, câteva icoane pictate de Nicolae Grigorescu.

Mănăstirea este atestată documentar în 1407, dar a fost biserica actuală din interior este ctitorită de Ștefan cel Mare, iar anul zidirii se consideră a fi 1497. Voievodul Moldovei a ordonat sfințirea mănăstirii după victoria de la Codrii Cosminului împotriva regelui polonez Ian Olbracht. În prezent este cel mai mare și cel mai vechi așezământ monahal din Moldova.

În incinta locașului de cult se află două biserici, două paraclise, turnul-cloptniță cu 11 clopote, Seminarul Teologic ”Veniamin Costache”, dar și un muzeu cu o colecție de artă bisericească. Aghiazmatarul circular din fața mănăstirii este una dintre atracțiile pentru credincioși. Acolo se face sfințirea apei la hram.

Așezământul are cea mai mare și mai veche bibliotecă mănăstirească (18.000 volume) și a avut o contribuție deosebită la dezvoltarea culturii și artei medievale românești. În camera mormintelor este îngropat Ștefan Voievod, unchiul lui Ștefan cel Mare, iar în pronaos se află moaștele sfântului necunoscut descoperite în 1986, prin scoaterea asfaltului de pe alee.

Casa sfinților

Sfântul Paisie Velicicovschi, cunoscut ca Sfântul Paisie de la Neamț a fost starețul mănăstirii

„Dacă ne uităm în cartea «Patericul Mănăstirilor Nemţene» a vrednicului de pomenire arhimandrit Ioanichie Bălan, vedem că aici au fost nenumăraţi vieţuitori ce au devenit ulterior cuvioşi sau sfinţi. Unul dintre aceştia este Sfântul Paisie Velicicovschi, care a fost un reper în ceea ce priveşte Ortodoxia şi un reformator al isihasmului românesc. În vremea sa, monahismul românesc a cunoscut o perioadă de înflorire. Sfântul Paisie a avut peste 1.000 de ucenici, călugări români, ruşi, ucraineni, greci, bulgari. Putem spune că era o mănăstire internaţională“, explică părintele stareţ Benedict Sauciuc.

Sfântul Ioan Iacob de la Hozeva

Un alt sfânt pe care tot Mănăstirea Neamţ l-a dat Ortodoxiei este Sfântul Ioan Iacob cel Nou (Hozevitul). Născut în ţinutul Botoşanilor, în satul Crăiniceni (astăzi nu mai există), a intrat în viaţa monahală la 20 de ani, în obştea Mănăstirii Neamţ. După puţin timp, a plecat în Ţara Sfântă, pustiind mai mulţi ani, în sfinţenie, în peştera „Sf. Ana“, din pustiul Hozevei. La 20 de ani de la moartea sa, trupul i-a fost descoperit intact.