Mănăstirea Ciolanu, vatra credinței din județul Buzău

Mănăstirea Ciolanu este consideră vatra credinței din județul Buzău, fiind cea mai de seamă mănăstire de călugări din Eparhia Buzăului și Vrancei, și, totodată, este unul dintre așezămintele monahale importante din cuprinsul Patriarhiei Române.

Lăcașul de cult ortodox este localizat la aproximativ 25 de kilometri de Monteoru, pe drumul local direct prin Vernești și la aproximativ 45 de kilometri dacă se ocolește pe șoseaua principală prin Buzău. Mănăstirea este plasată în imediata vecinătate (peste drum) de Tabăra de Sculptură de la Măgura.

Mănăstirea are două biserici, situate la o distanță de 100 de metri între ele. Aici există și un muzeu unde pot fi admirate icoane, unele pictate de Gheorghe Tăttărescu prin 1886, obiecte de cult și veșminte religioase.

Sfântul lăcaș adăpostește mici părticele din moaștele Sfinților Gheorghe, Mercurie, Pantelimon, Haralambie, Trifon, Eftimie, Ignatie, Acachie, Neofit și Parascheva, aduse din Grecia în jurul anului 1930.

Istoricul mănăstirii

Mănăstirea a luat ființă în secolul al XV-lea, pe locul unei sihăstrii mai vechi, pe culmea Dealului Ciolanu care a dat, apoi, numele mănăstirii. Istoricul Constantin C. Giurescu arată că anul întemeierii este 1570, deşi biserica veche a Mănăstirii Ciolanu, având hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, datează din 1589-1590 şi a fost ctitorită, potrivit unei vechi şi puternice tradiţii, de către Doamna Neaga – soţia voievodului muntean Mihnea al II-lea. Biserica mare are hramul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, fiind ctitorită de episcopul Chesarie al Buzăului, în anul 1828.

Cladirea bisericii din vale dateaza din 1828, fiind cladita de episcopul Chesarie al Buzaului. Biserica din deal este mai veche si mult mai interesanta. Intrarea sobra, impozanta, casutele care formeaza incinta manastirii, biserica mare si cimitirul in miniatura si linistea formeaza un tot unitar.

Biserica veche, cu hramul Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, a fost ridicata de Doamna Neaga, sotia lui Mihnea Turcitul, in anul 1589. Era in timpul unei invazii, si Doamna Neaga, impreuna cu cei 5 copii ai sai, s-a refugiat in vatra de sihastrie ce functiona aici.

Unul dintre copii a murit si, dupa toate probabilitatile, ale lui sunt oscioarele ce-au fost gasite, dupa multa vreme, ingropate in dreapta bisericii. Initial, biserica era fara turle si fara pronaos. Timpul s-a scurs peste rugile si truda monahilor din dealul Ciolanului.

In secolul al XVII-lea, dupa obiceiul epocii, manastirea a fost inchinata, vremelnicul beneficiar al actiunii fiind lavra Rusicon, din Grecia. Evident, pustiirea si-a facut simtita prezenta, la scurt timp dupa aceea, stiut fiind ca proasta administrare a grecilor a surpat multe dintre ctitoriile romanilor.

Sfântul Vasile de la Poiana Mărului a adus aici 12 monahi moldoveni și munteni

Un strain avea sa redea Manastirii Ciolanu stralucirea spirituala pierduta. Sfantul Vasile de la Poiana Marului, „de neam din Malo-Rusia”, a adus aici, in anul 1763, un numar de 12 monahi moldoveni si munteni. De ce tocmai 12? Pentru ca marele staret, reorganizatorul vietii calugaresti de la noi – impreuna cu Paisie de la Neamt – considera ca numarul 12 este ideal pentru a inchega o obste monahala puternica, unita.

Localizare pe hartă

Adresa: comuna Tisău, judeţul Buzău

Hramul tradiţional: 15 august – Adormirea Maicii Domnului

Indicații de orientare: Accesul se face dinspre Buzău pe DJ 100H (spre Tisău) apoi pe DJ 203G sau dinspre comuna Măgura, de pe DN 10 Buzău – Braşov se intră pe DJ 203G.

Distanțe:

34 km – de municipiul Buzău
145 km – de Braşov
140 km – de Bucureşti
10 km – de Centrul de Informare Turistică Măgura

Citește și: