--> -->

Maia Sandu, portret de șef de stat: a lucrat la Banca Mondială, are un apartament de două camere în Chișinău și o Toyota din 2012

Maia Sandu a câștigat alegerile prezidențiale desfășurate ieri în Republica Moldova la o diferență de peste 15% față de Igor Dodon. Prima femeie președinte a Republicii Moldova a mizat în campania electorală pe o platformă anticorupție, ce a promis scoaterea țării din sărăcie, responsabilizarea autorităților și strângerea legăturilor cu Uniunea Europeană.

Promisiunile Maiei Sandu au atras cea mai mare parte a țării, inclusiv o parte din alegătorii rusofoni, dar au avut ecou în special la electoratul din Chișinău și de peste hotare, tinerii mai apropiați de Europa decât de Rusia, în general alegătorii care au simțit nevoia unei schimbări după mandatul socialistului Igor Dodon. După ani de zile petrecuți la Banca Mondială sau în politica la vârf, Sandu deține un apartament de două camere în Chișinău și o mașină Toyota cumpărată în 2012. La capitolul financiar ea a adunat doar banii din salarii, în vreme ce în conturi mai are o parte din banii strânși pe când lucra la Banca Mondială – 24.000 de dolari.

Igor Dodon a pierdut și fiindcă a fost acuzat că nu a reușit să facă prea multe ca oamenii să ducă o viață mai bună, mai ales că și frații de peste Prut au dat de viața bună în ultimii ani, având o mai mare deschidere către Occident. În ceea ce o privește pe Maia Sandu, femeia de 48 de ani este necăsătorită. S-a născut în satul Risipeni, undeva în nord-vestul țării.

Absolventă a Academiei de Studii Economice, Maia Sandu a lucrat pe mai multe posturi în Ministerul Economiei, înainte de a ajunge într-o funcție foarte importantă – consilier al directorului executiv al Băncii Mondiale în Washington. Sandu, care a obținut în 2010 un master în administrația publică la Harvard, a ocupat funcția de la Banca Mondială timp de doi ani, între 2010 și 2012. Câștiga în jur de 10.000 de dolari pe lună. Ea a renunțat însă la viața din SUA și la salariul uriaș pentru a se întoarce la Chișinău, unde a preluat conducerea Ministerului Educației.

În calitate de ministru, a introdus camere de supraveghere la examenul de bacalaureat și a scurtat vacanțele, măsuri care au provocat proteste de stradă în țară. În 2015, Sandu a devenit premier interimar și a fost la un pas de a ajunge prim-ministru plin. Partidul Liberal Democrat din Moldova, aflat la guvernare, i-a retras însă candidatura, așa că în luna decembrie a aceluiași an, ea a înființat propria grupare politică – Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS).

În ciuda poziției pro-europene și a susținerii de care se bucura din partea liderilor UE, inclusiv a Angelei Merkel, Sandu nu s-a bucurat tot timpul de sprijinul Bucureștiului. În 2019, spre exemplu, guvernul condus de Viorica Dăncilă nu s-a grăbit să își exprime sprijinul pentru coaliția formată în iunie de socialiști și pro-europeni, sub conducerea lui Sandu. După ce s-a impus la șefia guvernului, Maia Sandu a fost invitată de Viorica Dăncilă la București.

În 2016, fostul premier al țării, Victor Ponta, avea cuvinte grele pentru Sandu. “Secta si Propaganda Talibană din România tot promovează o duduie (o variantă la fel de la ciudată și ipocrită a Monicăi Macovei) – evident fără nicio șansă – care însă în funcție ar face mai mult rău decât Armata Roșie! Președintele României însă tace, Guvernul tace… Poate așa au primit «ordin»!”, scria Ponta pe Facebook.

“Obiectivul meu ca președinte va fi să scot țara din sărăcie și să întorc autoritățile cu fața la nevoile oamenilor. Voi cere Parlamentului și Guvernului să pună pe agendele lor soluțiile necesare la problemele cu care se confruntă țara. Voi veni cu inițiative legislative și voi merge în Parlament pentru a le promova. Mă voi ghida după un principiu clar – apărarea și reprezentarea cetățenilor”, a spus ea pentru Deutsche Welle.

Citește și

Prima reacție a lui Victor Ponta după tragedia de la Piatra Neamț: ”Incompetența ucide! La fel și ipocrizia, și fariseismul!”