Maia Morgenstern: ”Ai mei duși în lagăr”

Maia Morgenstern, 60 de ani, a recunoscut că are cicatrici care nu s-au vindecat total nici după atâta vreme. Cu toate că nu poartă pică nimănui, așa cum a ținut să menționeze.

Tatăl născut în Ucraina

În podcast-ul ”În oglindă” al lui Mihai Ghiță (Kanal D), în ora de interviu, actrița de origine evreiască a rememorat clipe dureroase din viața familiei sale. Tatăl și părinții lui au fost închiși în diverse lagăre, iar bunicul ei a murit la Auschwitz.

Tatăl ei s-a născut în orașul Reni, în Ucraina, pe malul celălalt al Dunării, la 22 de kilometri de Galați. ”Tata evita să-mi încarce sufletul, părinții au încercat să nu sădească în mine sentimente revanșarde. Ceea ce transmit și copiilor mei, deși spun povestea familiei mele. Bunicul patern, Aron, de la care am luat numele fiului meu, nu a reușit să supraviețuiască, a fost o victimă a Holocaustului”, a mărturisit marea artistă.

”Port cicatricele unor răni”

Poveștile sunt retrăite în fața publicului pe un ton liniștit, molcolm, greu de acceptat, dar fără patimă. ”Mama tatălui și tatăl au fost într-un lagăr nazist din Transnistria, deportați. Sunt amintiri dureroase, cumplite. Și fratele mamei a fost deportat, nimeni nu știa cum. Nu pot vorbi eu despre cum e viața în lagăr, subiectul e mult prea serios. Sunt statistici.

Eu pot vorbi doar din perspectiva celei de-a doua generații, port cicatricele unor răni pe care nu le-am suportat eu direct. Apoi, am studiat la rândul meu, dincolo de ceea ce evita să-mi spună părinții, pentru că eram prea tânăr. Citiți imagini documente și documente, ele vor vorbi mult mai aplicat”, a recomandat Maia.

”La ce valoare se ridică viața tatălui meu?!”

Pelicula ”A șaptea cameră, în care a jucat și care ulterior au recomandat-o pentru epicul ”Patimile lui Hristos”, a adus-o pe actriță la Auschwitz. În timpul filmărilor a aflat ceva ceea ce tatăl ei refuza să accepte!

”Am filmat la Auschwitz, doar între cele două garduri de sârmă ghimpată. Doar acolo am avut voie. Rămână o pată pe obrazul umanității. Devenise Auschwitz-ul la un moment un fel de ”Iartă-mă, Doamne!”. Atunci am aflat că bunicul meu a murit la Auschwitz. Mi-era greu să-l sun pe tata acasă, știind că am să-o provoc durere.

Tata nu și-a căutat niciodată tatăl! V-am zis, bunicul a dispărut într-o zi. O întrebam pe mama: ”De ce tata nu l-a căutat pe bunicul după ce s-a terminat războiul?!”. Sunt răni care nu se vindecă. Tata nu a revendicat niciodată compensații. Anumite provocări aplicau durere. ”La ce valoare se ridică viața tatălui meu, cât ar trebui să cer?!”, încheia tata discuția, atunci când era întrebam de ce nu solicită compensații.

Luat de ruși, dat afară de comuniști

Tatăl Maiei a avut multe de pătimit în viață! A fost eliberat din lagărul nazist, alături de mama sa, dar supliciul nu s-a încheiat atunci. ”După cinci zile de la eliberare, el și mama lui au fost informați că cei ce pot ține o armă în mână o vor face. Vor însoți armata eliberatoarea rusă, iar tata era om tânăr. Și a fost depus într-un lagăr stalinist, fără să înțeleagă care e vina lui! Vina lui era că era evreu.

Și a intrat în greva foamei. A avut un drum lung către libertate. A plecat de acolo, a intrat apoi direct în anul II de facultate la Matematici, ulterior a fost asistent al catedrei. A fost dat afară de către comuniști în anii 50 de la catedră din cauză că vorbea de greșeli, dar fără să acuze. Doar vorbea. Eu nu zgândăr răni vechi pentru a provoca sângerare sau milă.

De multe ori, mă întreb dacă am voie să vorbesc de suferințele părinților?! Mama, de multe ori, deschidea ferestrele și cânta! Ca să treacă peste durere”, a mărturisit Maia Morgenstern.

Citește și

Continuă în Rusia, e căpitan la echipa lui