De ce țin oamenii post

Creștinii ortodocși sunt în Postul Paștelui. Cei care nu îl țin se întreabă de multe ori de ce unii aleg să o facă. Preasfințitul Părinte Benedict, Episcopul Sălajului, a explicat pe înțelesul oamenilor de ce a te abține de la anumite alimente este benefic pentru viața ta spirituală.

”De fiecare dată când mâncăm, fie că mâncăm de post, fie că mâncăm de dulce, Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru bucatele pe care le avem pe masă. Și, dacă Îi mulțumim, înseamnă că sunt bune.

Dar renunțăm la ele, câte puțin, ca să-I arătăm Domnului că El este mai presus de orice și că pe El Îl vrem mai mult decât lumea aceasta. Renunțăm la cele ale trupului câte ceva, ca să fie cele ale duhului mai mult.

Postim de dragul Mirelui. Domnul a zis: Nu pot să postească câtă vreme Mirele este cu ei; dar după ce Mirele nu va mai fi, vor posti de dorul Lui. Și de aceea postim: nu pentru că cele ale lumii ar fi rele în sine.

Bucuriile mari vin numai împreună cu osteneala. Ce e fără osteneală aduce o bucurie doar pe moment, atunci, deodată. Dar când este osteneală mai multă, și bucuria este mai multă, și bucuria rămâne”

E nevoie să ne învățăm și cu bucurii duhovnicești, nu numai cu cele materiale, exterioare, care țin de trup, deși sunt binecuvântate de Dumnezeu”, a spus episcopul.

„Noi ne uităm spre răsărit, spre Hristos”

În încheiere, ierarhul a folosit o metaforă frumoasă referitoare la viața Bisericii:

„Dacă Biserica este o corabie, atunci într-o corabie este cineva care urmărește direcția — acesta este preotul. De aceea noi stăm cu spatele la dumneavoastră: nu pentru că suntem nepoliticoși, ci pentru că mergem înspre răsărit. Cineva trebuie să vadă direcția, să observe pericolul din față. Noi ne uităm spre răsărit, spre Hristos”

Dar dumneavoastră sunteți cei care mișcați corabia. Într-o corabie trebuie și vâsle, trebuie și combustibil. Dacă nu se vâslește sau nu se pune combustibil, corabia nu merge înainte. De aceea este foarte important ca noi, cei din altar, și dumneavoastră, comunitatea, să fim în aceeași direcție: cu același dor de Dumnezeu și cu aceeași dorință de a ajunge la Răsăritul cel de sus, Care este Domnul Hristos.”

Citește și:

Preot în weekend, pe șantier în timpul săptămânii