Cuvioasa Parascheva s-a născut în satul Epivat (Selimpașa, azi) din Tracia Răsăriteană, la 50 de kilometri de Constantinopol (Istanbulul de azi), la începutul secolului al XI-lea. A fost crescută de părinţi credincioşi şi şi-a însuşit o profundă trăire spirituală.
Și-a dăruit averea ei săracilor
Întrucât fratele ei, Eftimie, a intrat în mănăstire, Parascheva a moştenit întreaga avere a familiei. La vârsta de 15 ani decide să se consacre şi ea lui Dumnezeu, averea moştenită de la părinţi dăruind-o săracilor.
La vârsta de 25 ani, într-o viziune, îngerul Domnului i s-a arătat şi i-a poruncit să se întoarcă în lume.
După un pelerinaj la locurile sfinte s-a întors în localitatea natală, unde până la vârsta de 27 de ani s-a rugat pentru sine şi pentru toată lumea, dându-şi sufletul în mâinile „Mirelui ei”. Nu se cunoaşte exact data morţii.
Cum au ajuns moaștele Sfintei Parascheva în Țările Române
A fost înmormântată pe plaja de lângă satul natal, dar, în urma unei minuni, moaştele ei au fost găsite întregi şi duse în Biserica „Sfinţii Apostoli” din aceeaşi localitate.
Aici au stat 175 de ani, până în anul 1223 când ţarul româno-bulgar Ioan Asan al II-lea (1218-1241) le-a strămutat la Târnova, capitala de atunci a Bulgariei. De aici, moaştele Cuvioasei Parascheva au fost duse la Belgrad (1396) şi apoi la Constantinopol (1521).
În urma unor „afaceri” privind moaştele acestei sfinte, în anul 1641, patriarhul Partenie a dăruit moaştele Cuvioasei Parascheva, drept recunoştinţă, domnului Moldovei, Vasile Lupu, care căuta să aducă în Biserica „Sfinţii Trei Ierarhi” moaştele unor „sfinţi făcători de minuni”.
În anul 1647, episcopul catolic Marcu Bandinus, care coborând valea Repedei şi văzând de departe peisajul pitoresc al Iaşiului, cu văzduhul străpuns de turlele bisericilor, a strigat: „Quasi nova Roma apparet!”.
Fiind în apropierea bisericii catolice, acelaşi episcop scria că Biserica „Sfinţii Trei Ierarhi” era înconjurată cu zid, ca o cetate, şi avea un turn pătrat la intrare, cu „un orologiu şi clopote mari”. Noua biserică din Iaşi era împodobită cu pietre tăiate cu sculpturi şi cu „marmură neagră prinsă într-un fel de coroană”. Multe dintre aceste ornamente au fost execute, în anul 1640, de către catolici polonezi.
„Ocrotitoarea Moldovei”
La 13 iunie 1641, moaştele Maicii Parascheva au ajuns la Iaşi şi au fost aşezate în biserica nou construită.
Aici au stat până la 26 decembrie 1888, când au fost scăpate prin minune de un incendiu, şi apoi transferate în noua catedrală mitropolitană din Iaşi unde se află şi astăzi. În cei mai bine de 350 de ani de când sunt în Iaşi, moaştele acestei sfinte au mijlocit numeroase minuni, dintre care se evidenţiază faptul că Dumnezeu a dăruit trupului ei darul neputrezirii şi cel al neaprinderii.
Sfânta Parascheva de la Iaşi se bucură în ţară de un cult deosebit, fiind considerată „Ocrotitoarea Moldovei”. Cea mai mare zi de prăznuire este ziua de 14 octombrie, când are loc la Iaşi unul din cele mai mari pelerinaje ortodoxe din România.
Trupul cuvioasei este scos în afara catedralei, din ajun, iar în seara zilei de 14 brumărel are loc procesiunea, cu racla în care se găseşte trupul sfintei, împrejurul catedralei mitropolitane. După cum vedem sau auzim, anul acesta este altfel şi deja zeci de mii de pelerini au venerat rămăşiţele ei pământeşti.
Citește și