La 17 kilometri de Balcic (60 de kilometri de Vama Veche), se află un promotoriu stâncos ce se întinde 2 kilometri în mare care nu trebuie ratat dacă alegeți o vacanță pe litoralul bulgăresc.
Format din niște stânci verticale purpurii, capul Kaliakra taie marea pană la doi kilometri și închide un golf mare în formă de potcoavă. Rezervația naturală și arheologică Kaliakra, declarată în 1960, ocupă 68,75 de hectare și include stepe sălbatice și stânci de coastă impresionante, cu o înălțime de până la 70 m.
Flora numără peste 400 de specii, dintre care 47 sunt foarte rare pe cale de dispariție. Cormoranul aristotelic cuibărește aici, pot fi observați și delfini.
Cum descria Regina Maria Capul Kaliakra
Zona îi era cunoscută Reginei Maria, care ar fi descris-o astfel:
”Pentru colorit duceți-vă la Kaliakra, cu stâncile ei roșii în contrastul cărora marea apare misterior de adâncă, verzuie și albastră, ca și cum smaraldele și safirele s-au topit la un loc pentru a face bucuria zeilor.
De nedescris sunt apusurile de soare la Kaliakra și este un timp când pământu-i sterp se acoperă cu maci înflăcărați. Un apus de soare la vremea înfloririi lor e ca și cum întreaga lume ar fi cuprinsă de foc”, povestea Regina Maria.
Aici a existat în trecut o fortăreață, fiind a doua cetate importantă după Tomis, ce se numea Tirisis, și care a fost pe rând locuită de traci, romani, bizantini și bulgari.
Există multe legende legate de acest loc strategic: se spune că aici și-ar fi adăpostit averea Lysimach, succesorul lui Alexandru cel Mare.
Se mai spune că un grup de 40 de fete bulgare s-au aruncat în mare, legându-se de păr una de cealaltă pentru a nu fi prinse și convertite la Islam de turci (probabil asta este versiunea oficială, deoarece la intrare se află un monument intitulat ”Poarta celor 40 de virgine”).
Cert este că aici se află ruinele impozante ale unei cetăți medievale care includ poarta prin care se intră dinspre continent, ziduri falnice, vestigii ale diferitelor clădiri, fie ele biserici, băi comune romane și fântâni.
În 1968, una dintre peșterile formate în mod natural la Capul Kaliakra a devenit un muzeu, în care sunt expuse obiectele găsite în timpul cercetării. Numeroasele exponate cuprind ancore de piatră folosite din perioada elenistică timpurie, obiecte funerare romane, obiecte de uz casnic și ceramică de origine bizantină timpurie.
În Evul Mediu, peștera a servit drept biserică, în al cărei altar sunt acum expuse bijuterii și ornamente, între care: inele, cercei, ornamente pentru îmbrăcăminte precum o cataramă de centură cu imaginea unei măști și fibule din perioada romană și medievală. Este expusă și o cruce din bronz.
Descoperirile recente sunt prezentate cu monede din vremea Despotului Dobrotici și un sigiliu venețian unic. În muzeu există și câteva obiecte din oase: zaruri pentru jocuri de noroc, unelte de pescuit și accesorii de uz casnic.
Capul Kaliakra a jucat un rol cheie și în războiul ruso-turc din 1787-1791. Aici, amiralul rus Fyodor Ushakov a navigat spre sud pentru a sparge flota turcă. Bătălia navală de pe Marea Neagră, purtată în zona Capului Kaliakra, la 11 august 1791, a pus capăt războiului ruso-turc.
În prezent, Capul Kaliakra este zonă protejată, numeroase specii de delfini pot fi observați în Marea Neagră, precum și diverse specii de păsări(cormorani, pescăruși).