Daniel Buzdugan a fost invitatul lui Damian Drăghici cu ocazia ultimului podcast al artistului, ieșeanul oferind povești și sfaturi fanilor săi.
În vârstă de 47 de ani, ieșeanul este om de radio, de televiziune, prezentator, jurat al diverselor emisiuni-concurs. Dar și un om foarte credincios. Originea credinței stă în pildele și povețele mamei sale.
Născut la 7 luni, 1,1 kilograme la naștere
„Au fost miracole în familia mea. Unul este că sunt în viață, m-am născut la 7 luni și un kilogram și o sută de grame! Am stat o lună și ceva în incubator, nu am luat deloc în greutate. Toți doctorii i-au zis mamei: „Doamnă, la un moment dat, trebuie să-l scoatem, el n-are nicio șansă!”.
Și mama s-a rugat, lacrimile ei au rămas și peste ani pe cărticica aia de rugăciuni, citea Paraclisul Maicii Domnului…. Cum să nu fiu credincios?! Când mama mi-a zis, printre lacrimi, că eu sunt ceea ce sunt fiindcă s-a rugat la Maica Domnului?!
Oamenii te dezamăgesc, că așa e firea umană, apoi ceri totul de la Dumnezeu ca să fii bine cu tine”, a povestit Daniel Buzdugan.
”Era iadul după Athos”
”Am fost la Vatoped, la părintele Kiril, apoi la părintele Daniel Cotescu, fiul marelui actor Octavian Cotescu. Simțeai un munte de bunătate și credință care se cobora la nivelul tău de păcătoșenie.
Am avut un sentiment când am plecat de la muntele Athos, parcă îmi venea să mă întorc. Îmi plângea inima! Prima oară când am fost la muntele Athos, eram după filmări, evenimente, după o perioadă în care trăiam prost, imunitatea era la pământ, din cauză că mâncam prost, cu zahăr, cu sarmale, un puzzle greșit.
Și-am ajuns la Athos și-am avut un sentiment de pace. Eram atât de obosit, iar când am ajuns la Athos, eram și cu băiețelul meu, cu Luca, atunci pe la 5-6 ani, am realizat că sunt superliniștit, superzen. Iar când am părăsit Athos-ul am avut sentimentul de iad, văzând haosul din magazine, discuții.
Acolo, mâncam o bucată de pâine cu niște măsline, nu mi-era foame deloc! Nu mai simțeam nevoia să mănânc.
La un moment dat, stăteam la spovedanie, în chilia de sus, făceam podcast, practic! După o oră și ceva, în care am vorbit toate lucrurile de pe pământ, mă gândeam: „Ăsta nu mă mai spovedește?!”. Multă lume mi-a zis să fiu atent la Kiril, la detalii. „Da, mă Daniel, că vin tot felul de oameni… A venit și un psiholog, mă verifica pe mine, de unde știu atâtea lucruri despre el. Iar eu i-am zis: „Fără să vă dați seama, eu v-am spovedit!”. Și-am realizat că așa e, mă scanase, mă spovedise.
Cum să nu-ți dorești mântuirea?! Între călugării ăia, care și-au dedicat viața lui Dumnezeu. Este atât de înălțător, îți sar lacrimile din ochi, când participi la slujbă, dacă acolo e atât de frumos, cum o fi la Dumnezeu?”, a reacționat Daniel.
Buzdu și-a creionat autoportretul, la 47 de ani.
”Mândria este o rugină”
”Am mai pus un pic pe burtică, dar în rest sunt viu, pentru că așa îmi place să fiu eu. Nu-ți convine, e problema ta, nu a mea. Cine nu mă place, e problema lui, nu a mea. Cel mai mare păcat – mândria. Mândria este o rugină.
Din start, Adam și Eva au greșit. Dacă și-ar fi certat iertare, în fața lui Dumnezeu… Vulnerabilitatea aia. Cea mai mare armă e vulnerabilitatea. Ăsta sunt, ia-mi zilele, ia-mi ce vrei, atât pot! Să poți să plângi. Dar Adam și Eva au avut mândrie și-au fost izgoniți din rai.
Am fost învățat din familie să nu fiu mândru. Pentru că oricât ai fi de șmecher, vine altul care e mai șmecher și ți-o iei. În bunătate, nu ți-o iei. Vine altul mai bun ca tine, dar nu te omoară.
Dacă stai și-ți asculți sufletul, „mă, nu e bine ce faci”… Dar suntem atât de mândri, nu vreau să-mi dau mie o șansă, fiindcă atunci când ierți, îl ierți pe cel ce ți-a greșit, dar cel mai mare bine ți-l faci ție.
Sunt un om fericit, mulțumesc lui Dumnezeu. Nu e bine să ai frici, nu e de la Doamne-Doamne, e de la „concurentul” Lui. De 365 de ori în Biblie apare „bucurați-vă!”, nu apare nimic de frică. De la frică apar și bolile, simți așa ceva aiurea la stomac, apoi te îmbolnăvești. Mulți se duc la biserică, dar se duc degeaba, să mă ierte Dumnezeu! Tu dacă-l părăsești, nu mai ești în zona Lui de acoperire.
Cum îmi spunea un părinte, volanul e la noi, poți da stânga sau dreapta, adică fapte bune/fapte rele. Dincolo, în viața aia lungă, nu mai e volanul la tine. Îi vezi pe unii că au sentimentul că sunt veșnici, că nu li se poate întâmpla nimic, uitând că pot ajunge la DNA, la pușcărie, că pot muri”, a mai zis Buzdugan.
Citește și
