Presa din Austria informează că, săptămâna viitoare, în timpul unei reuniuni ministeriale de la Budapesta, Austria va anunța că își ridică veto-ul împotriva aderării cu drepturi depline a României și Bulgariei la Spațiul Schengen.
Austria dă în sfârșit undă verde
Reuniunea de la Budapesta, la care vor participa ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner (OVP), alături de omologii săi român, Cătălin Predoiu, și bulgar, Atanas Ilkow, este descrisă de Ministerul Austriac de Interne drept „următorul pas” către aderarea deplină a României și Bulgariei la spațiul Schengen, scrie Der Standard.
Decizia propriu-zisă va fi luată la următoarea reuniune a Consiliului UE al miniștrilor afacerilor interne din 12 și 13 decembrie. Dar Austria dă în sfârșit undă verde, după ce a fost singurul stat UE care a blocat aderarea celor două state din sud-estul Europei cu un veto timp de doi ani.
Karner a convenit în martie să extindă, începând din aprilie, accesul fără vize Schengen la aeroporturile din România și Bulgaria. Ministerul de Interne subliniază că România și Bulgaria au răspuns la „solicitările și preocupările” Austriei în ultimele luni iar situația s-a îmbunătățit considerabil.
Angajamente suplimentare necesare
Reuniunea de la Budapesta se va concentra acum pe un „pachet global”. Este important să se facă noi promisiuni că protecția frontierelor externe ale spațiului Schengen și lupta împotriva traficului de persoane vor fi garantate. Agenția europeană pentru protecția frontierelor, Frontex, a anunțat o triplare a forțelor sale în Bulgaria.
Comisia Europeană sprijină extinderea tehnică a frontierelor externe – de exemplu cu detectoare de mișcare, camere termice, detectoare, ambarcațiuni de patrulare și vehicule tot-teren – în valoare de 130 de milioane de euro.
Ministrul de Interne Karner a declarat: „Veto-ul a fost și este important. Numărul migranților ilegali prin aceste țări scade masiv. Acest lucru înseamnă că suntem pe drumul cel bun, dar nu am ajuns încă acolo. Preocupările și solicitările noastre de acțiune, lupta împotriva traficului de persoane și lupta împotriva imigrației ilegale sunt acum luate în serios. Vom continua pe această cale”.
Presiune UE pe Viena
Factorul decisiv pentru ca Austria să renunțe la dreptul său de veto este scăderea cu 30% a trecerilor ilegale ale frontierelor către UE. În special, migrația către UE prin Balcani a scăzut brusc – cu 62%, potrivit Ministerului de Interne. În septembrie și octombrie, au avut loc doar 2.000 de arestări la frontiera de est a Austriei, comparativ cu 11.250 în 2023 și 28.000 în 2022.
Numărul cererilor de azil din partea migranților care au intrat în UE prin Bulgaria și au ajuns apoi în Austria a scăzut, de asemenea, cu peste 40 %, și chiar cu peste 70 % în cazul României.
Dar presiunea din partea altor țări UE este, de asemenea, esențială. Austria a fost deja izolată în noiembrie 2022 prin surprinzătorul său vot negativ. Partidul Popular European (PPE), din care face parte OVP, s-a pronunțat constant în favoarea „aderării cât mai curând posibil” a României și Bulgariei.
În octombrie, ministrul de Finanțe Magnus Brunner (OVP) a produs în cele din urmă o surpriză: în încercarea sa de a deveni comisar european pentru migrație, el s-a pronunțat în favoarea includerii complete a Bulgariei și României în spațiul Schengen – contrar liniei guvernului anterior de la Viena.
„Pe 24 noiembrie, la două zile după reuniunea de la Budapesta, în România va avea loc primul tur al alegerilor prezidențiale, urmat de alegerile parlamentare o săptămână mai târziu. Prin urmare, da-ul austriac la aderarea la Schengen este și un fel de cadou de campanie electorală pentru guvernul de la București”, mai scrie Der Standard.
Citește și
Ultimele minute din viața lui Silviu Prigoană. Ce s-a întâmplat la restaurant