Primarul din Scorțoasa speră ca nămolul de la Vulcanii Noroioși să aibă proprietăți terapeutice. Primăria comunei din Buzău a cerut Institutului Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie (INRMFB) un raport detaliat despre caracteristicile nămolului.
Administrația locală din Scorțoasa anunță că nămolul din zona Vulcanilor Noroioși nu este, în acest moment, recunoscut oficial pentru proprietăți terapeutice.
Potrivit raportului de încercări solicitat inițial remis Agerpres de către Primăria Scorțoasa, în componența organică a nămolului se regăsesc, printre altele, cantități de carbon și azot organic, acizi humici, ceruri, rășini sau hidrocarburi dar și minerale precum Clor, Brom, Iod, Sodiu, Potasiu, Calciu, Magneziu sau Fier.
INRMFB recomandă realizarea unui studiu farmacodinamic și a unui studiu clinic pentru ca nămolul să poată primi calificarea de „substanță minerală terapeutică”. În plus, pentru ca localitatea să obțină statutul de stațiune turistică, climatică sau balneară, este necesară depunerea unei documentații la Ministerul Turismului și Ministerul Sănătății.
”Prioritatea numărul zero este să asigurăm infrastructura tehnică edilitară ca să se poată dezvolta în viitor initiative turistice. Noi vrem doar să dăm startul, să pregătim infrastructura, urmând ca după aceea zona să se dezvolte. Statutul de staţiune doar noi putem să-l obţinem, dar trebuie mers acolo cu argumente. Avem ape sărate, avem noroiul, avem aerul deosebit, flora spontană… Sunt elemente care ar putea fi puse în valoare. Dar totul se rezumă la finanțare.”, a declarat primarul Vaile Săcuiu.
Pe termen lung, Primăria Scorțoasa își propune obținerea statutului de stațiune, mizând pe popularitatea Vulcanilor Noroioși, vizitați anual de mii de turiști. „E păcat să nu fie pus în valoare tot potenţialul pe care îl are zona. Nu vrem să ne oprim, dar nici nu avem posibilitatea să continuăm în ritmul pe care ni l-am dori”, a încheiat primarul comunei.
Vulcanii Noroioși sunt formați prin erupții de gaze naturale care trec prin straturi de argilă și prin pânza freatică, aducând la suprafață un amestec de apă și nămol care formează, prin uscare, conuri asemănătoare unor mici vulcani.